ROMânia (explore the Carpathian barbeque garden)

No comment

Bucureşti, megalopolis iubit

Cînd ţara arde, pensionarii se duc la SPA. Atenţie, cetăţeni ai capitalei Bucureşti! Se lucrează la două proiecte de lege pentru a schimba radical oraşul. Adio sectoare, n-avem nevoie, trecem la districte, ca marile capitale ale “europii” şi ne unim cu Ilfovul. Şi Primaru’ se transformă în city manager. Nu prea mai merge să-l înjuri pe româneşte când îţi rupi maşina în gropi, acum trebuie să-l iei pe engleză: Fuck your mother bă city managerule! Încet, încet capitala României va înghiţi toate oraşele adiacente şi se va transforma într-un megalopolis (aşa zice proiectul). Planul este de a transforma întreaga ţară într-un singur oraş. Aşa că până în 2012 se vor alătura capitalei oraşele şi comunele: Otopeni, Voluntari, Dobroeşti, Pantelimon, Glina, PopeştiLeordeni, Jilava, Măgurele, Bragadiru, Chiajna, Chitila şi Mogoşoaia. Megalopolisul se va numi: BucurOtVoDoPaGliPoJilMăBraChiChiMo. Până în 2020 vor face parte din Bucureşti şi Giurgiu, Olteniţa, Constanţa, Braşov şi Piteşti, iar maxim, maxim am zis, până în 2030, cum ai trecut graniţa de la Unguri ai şi ajuns la Bucureşti. La fel şi la Baia Mare şi la Iaşi. Singurul oraş care nu a fost inclus pe harta Megalopolisului Bucureştean este Ţăndărei, pentru că acolo este colonie britanică şi maşinile circulă pe dreapta. Astfel, RomBuc (Romania+Bucureşti) va deveni cel mai mare megalopolis din lume. În momentul de faţă este BosWash din statele Unite care se întinde de la Boston până la Washington, dar în 20 de ani, la ritmul alert de dezvoltare al ţării noastre, îi facem pe americani. Dacă de la revolu]ie şi până acum am reuşit să construim două pasaje subterane şi două poduri la Băneasa, e clar că în următorii 20 unim toate oraşele din ţară între ele într-un megalopolis.

Don Quijote de LaCogealac şi morile de vânt

Don Cati Hristu este un primar din Cogealac, om cu mintea rătăcită care şi-a pierdut contactul cu lumea reală datorită filmelor SF vizionate la televizorul său conectat la satelit şi care s-a văzut la începutul acestei săptămâni în pielea unui cavaler în căutare de aventuri periculoase la marginea comunei. De un an de zile se lupă cu nişte uriaşi care nu vorbesc limba lui şi care ascultă de un balaur ceh pe nume CEZ. Don Cati Hristu de la Cogealac, călare pe nişte amenzi de dat, s-a oprit mai întâi la hanul din comună unde le-a vorbit pe înţelesul celor de la mese, ameţiţi de aburii alcoolului, despre pericolul ce-i pândeşte la marginea satului. A reuşit să strângă o armată de 60-70 de viteji mahmuri care să lupte alături de el cu uriaşii cu un singur picior şi câte trei braţe (în realitate nişte turbine eoliene) ce stau fără autoriza]ie pe pământul comunei (zice el). Dintre voluntarii de la hanul din Cogealac s-a făcut remarcat viceprimarul, Sancho Dore Panza pe care Don Hristu îl convinge să-i fie scutier. Înarmaţi cu coase, furci, torţe şi topoare sătenii au ajuns pe islaz. Aici au văzut cu ochii lor roşii de la băutură uriaşii lui CEZ. Orbiţi de furie au plecat la atac. Din pântecele uriaşilor cu un picior au ieşit nişte creaturi îmbrăcate în negru cu arme din viitor, maeştrii ai ordinului Rom Naţional (firmă de protecţie şi pază). Atacul a fost scurt şi nimicitor pentru armata lui Don Cati Hristu. Proiectilele devastatoare ale protectorilor uriaşilor i-au lovit în plin pe Sancho Mihai Dore Panza, viceprimarul din Cogealac, şi pe cavalerii dreptăţii: Nicolae Dore, fratele viceprimarului, Laurenţiu Ruscu, Daniel Cornea şi Ilie Coman. Să nu mai zică lumea că nu se răscoală poporul împotriva lu’ vântu’!

Nicolae Jacksonescu, cel mai iubit fiu al planetei

Incredibil, dar adevărat, săptămîna trecută a avut loc deshumarea trupurilor neînsufleţite ale dictatorilor comunişti Nicolae şi Elena Ceauşescu. Acest lucru s-a întîmplat după 20 de ani de la moartea lor, pentru că familia avea o bănuială că în mormînt sînt alte persoane, culmea, se pare că au avut dreptate. În coşciugele celor doi erau alte persoane. Zvonurile conform cărora Nicolae Ceuşescu n-a murit par a fi tot mai reale, mai ales după ce în coşciugul în care trebuia să fie el a fost găsit nimeni altul decît adevăratul cadavru mumificat al lui Michael Jackson, vechi de 20 de ani. Acest lucru înseamnă că acel Michael Jackson, cel care a murit în urmă cu un an era chiar Nicolae Ceauşescu în persoană. Abia acum îmi explic de ce imediat după revoluţie a venit Michael să cînte în România, şi nu odată, ci de două ori, în 1992 şi în 1996. A venit şi el să vadă cum mai stă treaba cu democraţia. Dacă vă amintiţi, s-a întîlnit şi cu Nea Nelu, erau bucuroşi la maxim că planul a reuşit. Deşi la Tîrgovişte au fost împuşcate alte persoane, nu se ştie exact cum au ajuns în coşciug trupul adevăratului Michael şi în locul Elenei, culmea, cel al lui Elvis Presley. Aşa ceva este cu adevărat incredibil. Mormintele celor doi au fost lăsate deschise pentru a atrage turişti din întreaga lume. Preţul unui bilet este de 20 de lei, iar banii ajung direct la bugetul de stat. Pe de altă parte, Nea’ Nicu a reuşit ceea ce şi-a dorit dintotdeauna, să fie cel mai iubit conducător, iar la moartea lui… a plîns întreaga planetă. Asta e clar mîna serviciilor secrete române.

Dovada clară că Ceauşescu era Michael Jackson:

Nicuşor nu a murit, avem dovada !

După iarna grea ce ne-a lovit, şi inundaţiile care au fost la buza Dunării a apărut un zvon conform căruia Nicuşor de la Brăila ar fi decedat, ba din cauza frigului, ba înecat. Cum bă să moară Nicuşor? E viu şi nevătămat, n-are nici mâini tăiete, nici picioare tăiete. Şi ca să demonstrăm acest lucru am făcut rost de la reporterul nostru local "Alf" de două fotografii fresh ca sucu de portocale realizate ieri în mijlocul oraşului de pe malul Dunării. Se pare că Nicuşor a devenit foarte iubitor!

Mioriţa Caca (balada scrisă La Mosor)

Pe un picior de pod
Pe-o gură de scurgere,
Iată vin fecale
Se cobor la vale
Trei mari cacatei
Cu porumb in ei
Unu-i Mole[an
Unu-i Bolovan
Şi unu-i Voinicean

Iar cel Bolovan,
Şi cel Voinicean,
Mări se-mpuţiră,
Ei se sfătuiră
Pe l'apus de soare
Ca să mi-l doboare
Pe cel Moleşan
Că-i mai şmecherean
Ş'are coji mai multe,
Prune şi rău pute
Şi zeamă maro
Şi limbrici mişto

Dar cea Domniţă
Pe moţ cu fundiţă
De trei zile'ncoace
Caca nu-i mai face,
Stomacu nu tace.
Domniţă bălaie,
Laie, bucălaie,
De trei zile'ncoace
Caca nu-ţi mai place!
Maţu nu-ţi mai tace,
Tu eşti bolnăvioară

Dă limbrici afară!

Drăguţule cache!
Dă-ţi cojile'ncoace
La negru zăvoi,
Că-i loc de gunoi
Şi maţu vioi.
Stăpâne, stăpâne,
Am mâncat cu paine

Şi am pârţu gros tare puturos
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc,

Tu Caca cel Moale

Pe l'apus de soare
Vreau să mi te toarne
Caca Bolovan

Şi cel Voinicean!
- Domniţă grăsană,
De eşti năzdrăvană
Şi de-a fi să ies
In câmp de mohor,

să-ţi curg pe picior
Să le spui tu lor
Ca să mă îngroape
Aici pe-aproape

Şi să mă astupe

Cu frunze verzi, multe

Să fiu tot cu voi

În mirosu lumii,
Să mă lingă cânii,
Aste să le spui,
Iar pe moţ să-mi pui
Hârtie de fag,
Că m-ai şters cu drag!
Frunze de pe jos,
Ce te-au şters la dos!
Muşte cu duiumu

C-am ieşit ca tunu

Vântul când a bate
Mirosu-a răzbate,
Ş'oamenii s'or strânge
Pe mine m'or plânge
Iar tu de omor
Să nu le spui lor.
Să le spui curat
Că am fost căcat
De-o mindră crăiasă,
A lumei mireasă,
La căcarea mea
S-a băşit o stea;
Soarele şi luna
M-au şters ei cu mâna,
Crampe şi Fisuri ai avut la cur
Chiloţii murdari
Pete şi stropi mari
Pârţurile mii,
Şi gaze făclii!

Iar dacă-i zării,
Dacă-i întâlnii
Măicuţă bătrână
Cu hârtia'n mâna,
Din ochi lăcrimând,
Pe culmi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
Cine-au cunoscut,
Cine-au mirosit
Mândru căcăţel
Tras printr'un inel?
Cu Limbricii lui,
Albul laptelui;
Cu Putoarea lui,
Acrul hoitului

Ochişoru lui,
Bobu grâului !

Tu Domniţa mea,
Să te'nduri de ea
Şi-i spune curat
Că tu m'ai căcat
Şi m-ai aruncat,
Pe-o gură de rai

Între alţi rahaţi

Mari şi constipaţi

Iar la cea măicuţă
Să nu spui, drăguţă,
La căcarea mea
C-a băşit o stea,
Că m-ai şters cu mâna

C-ai avut la cur

Crampe şi Fisuri
Chiloţii murdari
Pete şi stropi mari
Pârţurile mii,
Şi gaze făclii!

Unde se bronzeaza ursii?

Din cauza valului de căldură ce s-a instalat în ţara noastră animalele de la grădina zoologică din Bucureşti s-au organizat într-o asociaţie de locatari. În fruntea acesteia l-au pus preşedinte pe struţul Ionuţ şi cenzor pe papagalul Cornel, iar împreună au redactat o cerere prin care solicită instalarea de aparate de aer condiţionat în cuşti. Singurele animale care nu au dorit să intre în cadrul asociaţiei a fost un grup de nutrii tărcate, care au susţinut că nu au nevoie de aer condiţionat că ele se bălăcesc în apă. Îngrijitorii de la Zoo s-au aşezat la masa tratativelor cu animalele şi au încercat să le explice acestora că de mult nu mai vine lume să le vadă şi că nu sînt bani pentru aere condiţionate. Astfel, animalele au decis că e momentul să renunţe la starea de letargie în care se află de ani buni şi să facă ceva numere de magie. Aşa că s-au apucat să înghită săbii, să scuipe foc, să meargă pe sîrmă, poate, poate se înghesuie lumea la intrare, se adună banii şi le cumpără şi lor îngrijitorii aer condiţionat. Nervoşi la culme că cererea lor nu avea să fie rezolvată foarte curînd, trei urşi au decis să evadeze. În cursul zilei de sîmbătă cei trei s-au făcut nevăzuţi printr-o gaură din gard. Cu prosoape în jurul gîtului, îmbrăcaţi doar în slipi şi cu slapii în picioare au luat-o la…pas prin pădurea Băneasa. Au ieşit la Mall, au mîncat la McDonalds, s-au urcat în autobuz fără bilet şi au coborît direct la ştrand în Crîngaşi unde s-au bălăcit toată ziua. Seara s-au întors bronzaţi şi răcoriţi. A doua zi a evadat toată grădina zoologică. Atenţie cînd mergeţi la ştrand, e plin de animale!

Staţiunea balneoclimaterică Vama Veche

De două zile sunt în Vamă. Pustiu!
Ziua 1:
Totul este asfaltat, nu mai poţi să te murdăreşti de praf pe picioare. Ieri a plouat. După ce am sunat cu o lună înainte să-mi fac rezervare la tanti Mihaela, care îmi dădea o cameră cu 80 de ron pe zi, m-a sunat tanti Mihaela înapoi să-mi zică dacă mă supăr că îmi cere 90 de ron. Hai jet. M-am dus peste drum la Catalin care mi-a dat şi frigider şi televizor şi duş totul la 80. Doar că aici totul este pavat cu gresie alunecoasă. Papucii mei nu sunt cu crampoane aşa că pe gresie s-a produs fenomenul de acvaplanare, culmea, exact pe scări. După ce am patinat cu talent trei trepte, echilibrul a fugit de mine şi m-am prăvălit dureros în cot, mi-am luxat degetelul inelar de la piciorul drept, mi-am învineţit genunchiul şi m-am julit de colţul scării între două coaste. Prima zi e cu noroc. Diclofenac unguent antiinflamator 15lei. Pierdut telefon iPhone la "Canapele" (au internet) recuperat de la barman 10 minute mai târziu. Seara în vamă apar broaştele. Multe broaşte mici pe care unii le calcă pe cap cu bicicletele alţii cu maşinile, alţii le iau la picioare. Invazie batraciană, vine sfârşitul lumii. M-am gândit să strâng un sac de broaşte să le vând la Bucureşti la nişte chinezi. Cocalari pe plajă cu jointuri legale în bot încearcă să se antureze prietenos, marş mă. Somn!

Ziua 2:

Trezirea la 12:30 cereale cu lapte la castron. Am pus prea multe cereale şi nu le-am mâncat pe toate aşa că trebuia să arunc restul, dar unde? Ştiu, în closet. Zis şi făcut. Cereale la closet, trag apa. Ghici ce? Cerealele plutesc în lapte, deci, logic plutesc şi în apă. Fuck, acum i-am umplut closetu lu Cătălin cu cereale, ce fac? Dacă se umflă astea şi blochează scurgerea şi refulează buda? Ştiu, pungă de plastic pe mână. Adun cerealele integrale din closet una câte una şi le arunc la gunoi, trag apa. Plajă...lume multă, oameni puţini. Babe reumatice de la azil în excursie la Staţiunea Balneoclimaterică Vama Veche, copii şi mai mulţi. Să vedem ce urmează!
Bonus: Poze sexy de pe litoral cu sex...agenare!

Promoe a venit La Mosor

După ce anu trecut la BestFest am fost atât de idiot încât să mă duc la concert fără baterii, anul ăsta la SummerJam am fost mult mai pregătit şi am pus mâna pe ceea ce-mi doream de mult. Filmarea cu Suedezu' de la LoopTroopRockers în timp ce zice de bine pentru marele blog La Mosor.

Bonus poze cu Promoe şi Cosmic în acţiune pe scena din faţa mocirlei din pădurea Păuleşti de la Ploieşti. Trebuia să-i zică SummerMud !

Emil Boc şi primul sărut

Şi iată că încet dar sigur Dunărea ce făcea ravagii pe la unguri a venit şi la noi. Şi cum era de aşteptat, ne-a luat prin surprindere. De parcă avea să-i înece bine pe unguri şi la noi se oprea să bea o cafea. Era imposibil să vedem dezastrul ce se apropia. Ei bine, inundaţiile au venit şi autorităţile dau acum din umeri neputincioase, fără să înţeleagă ce se întîmplă. Emil Boc, prezent într-una din zonele sinistrate, a declarat că-şi aminteşte cu durere şi teamă de cea mai mare inundaţie la care a fost martor vreodată. A ţinut să precizeze că în acele momente cînd a venit viitura a scăpat cu viaţă ca prin urechile acului. S-a întîmplat în urmă cu mulţi ani la Cluj într-un bloc de 5 etaje. Vecina de la trei a uitat robinetul deschis şi apa a ajuns pînă la parter. Emil, la acea vreme student, locuia cu chirie la apartamentul 2 de la parter. Bătrîna, somnambulă, a uitat apa curgînd în jurul orei 2:00 dimineaţa. Ora 7:00, Emil dormea în pătuţul lui mic şi a simţit ceva umed la degeţelele de la picioruşe. S-a trezit brusc atunci cînd a dat cu capul de lustră. Doi metri avea apa în casă. Emil s-a ridicat în picioare pe patul plutitor şi a început să strige după ajutor. Nu-l auzea nimeni. Nu-l speria întinderea infinită de apă din jurul patului din dormitorul său, ci faptul că nu ştia să înoate. (La bazin i-au zis că e prea mic şi îl trage scurgerea) Pînă la urmă şi-a luat inimioara în dinţi, a tras aer în pieptuţ şi s-a aruncat în vîltoare. S-a scufundat ca un bolovan (pietricică) pînă la fund. A deschis ochii şi a văzut uşa, mare, impunătoare. N-avea cum să o deschidă aşa că a trecut pe sub ea. Era loc între toc şi uşă fix pentru el. Imediat ce a ieşit pe partea cealaltă uşa de la intrare a fost spartă de pompieri, şi toată apa din casă, cu tot cu Boc, s-a scurs în holul blocului. Emil zăcea în chiloţi inconştient pe gresie cînd s-a trezit ca un peşte pe uscat cu bătrîna de la trei călare pe el care-i făcea respiraţie gură la gură. A fost prima femeie pe care a sărutat-o premierul. De aceea nu prea merge să vadă ce se întîmplă pe la inundaţii, îi este frică de babele disperate care sar să-l salveze!