miercuri, 31 martie 2010

Trei culori cunosc pe lume !

Trei culori cunosc pe lume.
Ce miros bun de gratar,
o ţară cu vechi renume
în petreceri şi scandal.

Stema ţării e vestită,
lumea toată a-nvăţat,
un grătar pe fondul galben
vrea românul de la sat.
Trei culori cunosc pe lume
Ce le ştiu ca sfânt odor,

Sunt culori de-un vechi renume

Amintind de-un brav popor.
Cât pe cer şi cât pe lume,
Vor fi dâre mari de fum
Vom avea un falnic nume,
Scris din mici pe orice drum
Roşu-i focul în grătare,
Jertfe cu iz de piper
Galben, vinul din pahare
Şi-albastru-al nostru cer.
Roşu, galben şi albastru
Este-al nostru tricolor.

Se înalţă ca o bere

În cinstea eroilor.
Azi maneaua ne uneşte
Şi pe plaiul românesc
distracţia se clădeşte,
Prin elan cocălăresc.
Iar tu, Românie mîndră,
Tot mereu să dăinuieşti
Şi în manelista eră
Ca o stea să străluceşti.

duminică, 28 martie 2010

Carmen, Te iubesc !

Eu sunt un mare admirator al vedetelor autohtone, îmi cumpăr toate ziarele mondene şi urmăresc toate emisiunile de profil. Divele noastre îmi plac atât de mult încât le caut prin cluburi, pe la petreceri şi concerte ca să le cer autografe. Una dintre cele mai mari şanse de a vedea o asemenea divă de aproape a fost la o nuntă cu dar şi strigare. Aici am văzut-o pe Carmen Şerban. Este divină. M-am îndrăgostit de ea din prima clipă, totul, absolut totul este perfect la această fiinţă cu glas de “mustela nivalis”. După ce am dansat toată noaptea pe ritmurile frumoaselor ei melodii de dragoste, jale, duşmani şi bani mi-am făcut curaj şi i-am cerut un autograf, am fost atât de fericit când am văzut-o scriind. Nu-mi venea să cred aşa ceva. Chiar scria, şi scria numele meu pe o bancnotă de 10 de euro, asta da valoare. O să păstrez hârtia într-un loc special, unde să fiu doar eu şi ea. Vroiam să vorbesc mai mult cu Carmen, dar am fost împins de la spate de restul fanilor frenetici care doreau să o atingă şi să-i strângă mâna. Vroiam să ştiu cine este hair stylistul ei, bretonul aceala atât de drept este genial cum îi scoate faţa rotundă şi îmbujorată în evidenţă. Vroiam să ştiu cine este textierul ei, nu de alta dar versurile melodiilor par rupte din învăţăturile unui mistic. Compozitorul este demenţial, nu-mi imaginam vreodată că o melodie lăutărească, cu ceva iz de manea, să mă facă să plâng de fericire încă de la primele acorduri. Vroiam să-i cunosc coregraful, paşii ei pe ringul de dans arată atît de bine, iar bucătarul şi nutriţionistul fac o treabă atît de bună cu faimoasa interpretă, încât formele ei m-au vrăjit. Şi mai vreau să cunosc pe cineva din staff-ul ei, băiatul care se ocupă de coperţile CD-urilor. Recunosc, i-am cumpărat toate albumele, iar munca în photoshop de pe coperţi ar putea ajunge în orice muzeu de artă contemporană, ar putea reprezenta un nou curent artistic. Nici nu am cuvinte destul de mari care să arate şi să descrie imaginea perfectă a acestei dive ce a intrat în sufletele tuturor românilor. Doamna Carmen Şerban, te iubesc de nu mai pot!

joi, 25 martie 2010

Haşdeu Ready sau Full Haşdeu

Vreau sa-mi cumpăr un televizor dăsta LCD-u dar nu ştiu care este mai bun. Am înţeles că există mai multe modele cu tot felul de tehnologii. Să-mi cumpăr HDU Ready sau Full HDU?Se pare ca mai exista şi ceva televizoare cu dimensiuni mai mici cu tehnologie ULiA HDU

Click pentru detaliile tehnologiei HDU

duminică, 21 martie 2010

Nicio masă fără Pule !

Magaru' are o viaţa de lux, nevasta aduce banu' în casă şi îl aduce cu ţâţele. Nu, nu se despoaie la bară ci are lapte valoros care-i curge prin ţâţele-i lăsate. Laptele doamnei măgar este megapixel de scump şi este consumat lichid sau transformat în brânză. E, tocmai această brânză de măgar, potrivit unui ziar Sârbesc, este cea mai a dracului de scumpă brânză dintre toate brânzele de pe pământul ăsta plin de brânzeturi. La nord de Belgrad e unu' mai jmecher, care creşte măgari şi are omu' acolo 100 de bucăţi, piese de muzeu, pe care îi mulge de lapte în fiecare zi. Sincer, eu nu cred ca sunt măgari, ci măgăriţe, dar nu se ştie niciodată, poate d-aia e şi aşa scumpă brânza asta, că e de la măgari şi nu de la femele lor. Măgarii lu' ăsta stau pe lîngă oraşelul Sremska Mitrovica, dar o ard într-un mare stil: alcool, droguri, femei, adrenalină, petreceri, mîncare, vile, yahturi, piscine, jacuzi .etc. Tot ce trebuie să facă pentru a beneficia de acest lux este să dea 25 de litri de lapte pe zi. De ce o ard aşa excentric măgarii sârbi? Pentru că îşi permit, un kilogram din brânza lor se vinde cu 1000 de euro. Se pare că preţul este cel mai mare din lume, deoarece kilogramul de brânză de ren, cel mai scump pînă acum, este la jumătatea celui de măgar. Făra ambalaje sclipitoare, fără conservanţi scumpi, fără mucegai de soi, doar brânză pură, de măgar sârbesc. Dar totuşi, de ce costă atât de mult? Pentru că un singur litru de lapte de măgar valoreaza 40 de euro, iar la fabricarea unui kilogram de brânză se folosesc fix 25 de litri ceea ce înseamnă 1000 de euro în cap. Abia acum vine partea interesanta, soiul ăsta de brânză este un fel de caşcaval afumat şi promovat pe la un targ de turism internaţional ca produs exclusivist. Aşteptăm să apară şi la un târg din România, singura poblema o reprezintă numele brânzei de magar...Pule!

Detalii aici

joi, 18 martie 2010

Masina de gaurit promotii

Cu o floare nu se face primavară, dar cu o bormaşină şi o găleată de lavabilă, toate trei la pachet, se face îmbulzeală. La Iaşi s-a deschis magazinul Mr. Bricolage, moldoveanu' muncitor ce a zis el:
-Da şi, io nu am nivoi di maşînă di găurit păreţii? Ia hai fă la mişter bricloaj ăsta că ni dă la promoţie şî ghiveşi cu flori şi un gălet cu vopsel lavabil di păreti.
-Da ci ai măi Vasili, măi, i tri diminiaţa, doarmii şi cocoşii la ora asta, ci dracu ti apucă?
-Hai fimeie şi scoal, că nu mai apucăm.

miercuri, 10 martie 2010

Noi vrem respect !

Nu intelegeam eu ce dracului inseamna campania aia de la televizor cu "Noi vrem respect." Toată lumea pe stradă la mitinguri ridica banere cu "Noi vrem respect," Paraziţii au făcut şi o melodie cu "Noi vrem Respect". Doamnele nu mai au respect!

Toată lumea vrea respect, abia astăzi după ce am vâzut ziarul Libertatea, mai precis ultima pagină, am înţeles şi eu ce este respectul.

Însămînţări de primăvară ca la Brăila


În urmă cu două zile am citit într-un ziar local de mare interes pentru zugravi faptul că o domniş... pardon, o panaramă de la ţară, cu pasiunea în băţ, a umblat din floare în floare două nopţi la rînd pînă ce a colectat 20 de seminţe de la 20 de grădinari diferiţi. Florica, (scuzaţi) că aşa o cheamă, sau Flori de la Brăila pentru apropiaţi şi sexy brăileanca pentru muritorii de rînd, şi-a plantat în ghiveciul personal seminţele de la toţi grădinarii pe care i-a prins în curtea ei. Seminţele au dat rod şi Sexy B are acum o plantă în creştere, dar n-are idee din seminţele cui. Aici intervine ideea mea, să-şi facă fata o emisiune de televiziune de mare anvergură prin intermediul căreia să afle şi poporu’, dar mai ales ea, cine este grădinarul, tatăl de drept al seminţelor ce au încolţit în ovulul, pardon, ghiveciul fetei. Emisinea se va numi “Cine m-a însămînţat?” şi va avea fix 20 de episoade, în fiecare dintre acestea fiind invitat unul dintre cei 20 de grădinari ce au sărit gardul şi au săpat fără milă în grădina brăilencei. Rînd pe rînd, grădinarii ce au răscolit pămîntul de pe bătătura lu' Florica vor fi supuşi la probe de foc cu detectorul de minciuni, teste ADN şi plantat de seminţe live, după ora 00:00, totul pentru a afla adevărul agricol. Nu de alta, dar fata era atît de entuziasmată la însămînţările de primăvară de pe tarlaua ei încât uitat să scrie pe carnet ce seminţe a plantat şi de la cine le-a luat. Astfel, s-a ales cu 20 de posibili taţi pentru planta ei. Şi dacă nu credeţi că fata asta are o mare pasiune pentru flori, tatuajul de pe ţîţa ei dreaptă şi siliconată spune tot.Juriul emisiunii “Cine m-a însămânţat?” va fi alcătuit din doctori specialişti în ecografii, criminalişti, inspectori de la garda de mediu dar şi din actori XXX pasionaţi de grădinărit viteză. În cazul în care nici aşa nu aflăm care este grădinarul vinovat, aşteptăm 9 luni să se coacă planta şi mai facem sezonul doi, “Cine cu cine seamănă?”.

vineri, 5 martie 2010

Dabăl Ou sevăn ! Arma secretă a reginei

"Dabăl Ou Sevăn"
Prototip modificat genetic, structură osoasă din kevlar

În Anglia se întâmplă ceva foarte grav, din fericire am intrat în posesia unor documente secrete ale armatei britanice prin intermediul unui agent secret al SIE, documente ce ne dezvăluie un adevăr cumplit. Marea Britanie se pregăteşte să cucerească lumea, şi nu oricum, ci cu ajutorul unor galinacee modificate genetic. Printr-o eroare de sistem, în urmă cu două zile a scăpat către presă o ştire ciudată, dar care în realitate ascunde o conspiraţie cu miros de gâinaţ. În orăşelul Basildon din Essex, Anglia, trei găini şi un cocoş au omorît o vulpe lihnită de foame care a intrat în coteţul lor pentru a le mînca. Din documentele secrete am aflat că micul orăşel este în realitate sediul central al proiectului de cucerire a lumii denumit “Who's chicken now ?”. Deşi la prima vedere găinile cresc într-o gospodărie banală şi nu au nimic ieşit din comun, în realitate acestea sunt asasini cu sînge rece care pot creşte pînă la 2,4 metri înălţime şi ating o greutate de 650 de kilograme. Modificate genetic şi injectate cu esenţă pură de punkist dar şi cu celule stam de la celebrul agent secret 007, găinile sînt antrenate să ucidă la comandă. Cele trei păsări prototip, Izzy, Pongo şi Pecky, conduse în luptă de comandantul suprem, cocoşul cu creastă verde, Dude au oasele din kevlar, ciocul din fibră de carbon şi aluminiu. Dude este cunoscut şi ca "Dabăl Ou Sevăn", iar evoluţia lui alături de cele trei galinacee este urmărită de armată prin sistem GPS cu ajutorul unui cip implantat în capul fiecarui animal. Ouăle găinilor sînt toxice şi ajung să fie folosite ca grenade defensive. Săraca vulpe nici nu a ştiut ce a lovit-o. Androidul care are grijă de cele patru galinacee criminale pe care le hrăneşte cu steroizi solizi a descoperit prădătorul roşcat sfâşâiat şi plin de sânge în coteţul criminalelor înaripate.
Vulpe standard, ineficientă în lupta cu găinile punk

Armata nu a făcut niciun comentariu, dar potrivit documentelor secrete, în laboratoarele subterane din Essex s-au pus bazele unui plan incredibil de alambicat de cucerire a lumii prin creşterea de astfel de găini ucigaşe punkiste, în serie. Puii sunt antrenaţi de mici în lupta corp la corp şi cu sabii ninja. Secretul nu mai poate fi ascuns mult timp deoarece acesta nu este primul atac de acest fel. Cele patru păsări prototip s-au deosebit de cele obişnuite încă de la început. Nu doar prin gecile de piele, bocancii cu ţinte, lanţul de fier din dotare, creasta roşie ridicată ostentativ sau tatuajele cu mesaj dur, dar şi printr-un comportament deosebit de violent. Temperamentale prin construcţie, “găinile punkiste” au sărit de mai multe ori să atace oamenii. Acesta este un avertisment! În cazul în care Anglia scapă de sub control găinile punkiste uncigaşe, 2012 vine mai repede. Este suficient să studiem o poză cu progeniturile găinilor punkiste şi să realizăm că viitorul va fi unul violent. Încă de mici s-au organizat în găşti, urmează doar să atace.

Povestea semifalsă aici.


marți, 2 martie 2010

Un' te duci tu mielule? La bulgari băi şmechere

Atenţie! Vine paştele o să ne înghesuim iarăşi la coadă la cozonaci, pască, vin şi miel. Cine nu se înghesuie cu noi, cu siguranţă putem să-l căutăm la ouă, stresate. Ce este foarte intrigant în această perioadă a anului? Faptul că descoperim cu stupoare că România nu mai are abatoare. Deci, nu mai avem unde să sacrificăm animelele. Drept urmare, plimbăm mielu’ peste Dunăre la Bulgari ca să-l beleascâ ăia acolo şi nouă să ne dea pielea înapoi şi pe el tranşat, că noi nu sîntem în stare să ne belim propriul miel. Mă rog, nici nu mai contează, important este că mielu’ nu mai are nevoie de viză, se duce la moarte doar cu buletinul, dacă are noroc, poate îl traversează ăştia şi Dunărea cu bacu, mai vede şi el un peisaj frumos înainte să fie atârnat cu cracii în sus şi spintecat. Parcă şi văd cum umplem la Giurgiu bacul “Horia” cu 300 de miei fericiţi ca nişte copii în faţă la Disneyland, le cumpărăm bilet dus-întors şi le facem cu mâna de pe malul românesc. Dincolo, pe malul bulgăresc îi aşteaptă cu ochii în formă de “$ $” măcelarii particulari şi îi poftesc frumos, pe limba noastră, în abatoarele lor amenajate după cele mai noi standarde europene. Măcelaru' se uită la miel, mielu se uită la măcelar, şi înţelege imediat că excursia lui în Bulgaria nu se va termina la Albena şi nici la Nisipurile de Aur, decât dacă scenariul meu se adevereşte. După trei zile, pe malul Românesc foială mare, se întorc mieii în lăzi frigorifice. Românii bagă lăzile în camioane şi le trimit spre magazinele din ţară. După doar cîteva zile apare o ştire la televizor: “Se pare că după ce s-au întors din Bulgaria de la sacrificare, mieilor româneşti le-au cam crescut colţii, ghearele şi coada.” O fi de la instalaţia de climatizare din abatoarele lor alea moderne, mi-am zis, şi am închis televizorul. În ziar, o ofertă de paşte la bulgari, 300 de euro cu meniu tradiţional românesc inclus, drob de miel, frigărui de miel, totul din miel 100% românesc.