marți, 29 iunie 2010

Publicitatea on-line !

Dimineaţă, alarma de la iPhone sună, mă ridic din pat ameţit, mă deplasez cu greu spre baie. Periuţa de dinţi colgate se bucură de atingerea pastei sensodyne. Mă spăl pe faţă repede cu ultima coajă de săpunul dove rămasă pe marginea chiuvetei. Mănînc. Pornesc televizorul…purici, fiecare post în parte doar purici. Iar a murit rds-ul. Îmi verific mufa şi cardul de client. Cobor, pe stradă nimeni, linişte mortuară. La magazinul de la parterul blocului uşa dată de perete, nimeni la tejghea. Mă învîrt puţin nedumerit, pun mîna pe o sticlă de apă dorna, las banii şi plec. Nici cîinii nu mai sînt de găsit. Mă urc la volanul nissan-ului şi pornesc, strada pustie, nicio maşină. Pornesc radioul, purici. guerrilla, purici, cultural, purici, zu, purici, kiss, purici, pro fm, purici. Scot cardul şi îl reintroduc în mufă, nimic. Dau drumul la CD-ul audio traxdata scris la laptopul meu acer. Semafoarele, galben intermitent, nimeni pe stradă. Mă deplasam încet căutînd mişcare, orice mişcare, totul stătea în loc, nici măcar o pasăre nu am văzut. Nu pot să cred că nu e nimeni online. Mă opresc la benzinăria petrom, nimeni, bag benzină premium 95 de 200 de ron, intru la casierie, nimeni. Mă urc înapoi în maşină şi plec fără să plătesc. Iphone, agenda, îmi sun prietena, nu răspunde, sun la nimereală, nu răspunde nimeni. Ajung la casa presei şi aici ca peste tot nicio mişcare. Îmi caut colegii, nimic, pornesc computerul pentium 4 cu procesor intel, windows-ul xp porneşte. Internet explorer, mozilla firefox, nu este internet. Ce dracu se întîmplă? Iar nu avem net, bine, semnele sînt clare, dar credeam că îmi face fiţe mufa. Deja e a doua oară pe luna asta. N-am nimic de făcut, aştept. După două ore apar brusc pe scaune şi la locurile lor toţi colegii mei. Telefonul sună, era prietena mea…a sunat să mă anunţe că a venit internetul. Ce urăsc implantul ăsta de realitate virtuală, şi mufa asta din mînă, toate brandurile rămîn vizibile, în schimb dispare orice formă de viaţă, cu excepţia ta, pînă îşi revine internetul. Fuck future technology!

duminică, 27 iunie 2010

Din categoria: Muzica ok pe clipuri de rahat vă prezentam azi
Clip: Nicolae Gutza - Tigan european
Song: Marilyn Manson- Tainted love

Ce este Basescu?


Am deschis Google si am scris : "Basescu este", fara sa dau enter, iar rezultatele au fost urmatoarele:

Thanks Ergo

joi, 24 iunie 2010

Mosor TV

Din categoria: Muzica ok pe clipuri de rahat vă prezentam azi
Clip: Nicolae Gutza - Fir-ar mama ei de viata
Song: Afroman- Because i got high

marți, 22 iunie 2010

Patru fotbalişti din Coreea de Nord au fugit în lume

Planul lor a fost pus la punct încă de la vârsta fragedă de 10 ani cînd s-au apucat de fotbal. Cei patru, foarte buni prieteni, culegeau orez pe câmp împreună cu părinţii lor când le-a venit o idee genială: “Hai să ne facem fotbalişi şi să fugim în lume cu prima o cazie.” După 15 ani de antrenamente, echipe de juniori, de seniori, accidentări şi transferuri naţionale cei patru au primit în anul 2010 vestea cea mare. Urmau să participe la Cupa Mondială de fotbal din Afica de Sud. Aşteptarea a luat sfârşit, marea evadare urma să fie dusă la bun sfârşit. Astfel, Portarul Kim Myong Won, atacantul An Chol Hyok şi mijlocaşii Kim Kyong-il şi Pak Sung Hyok şi-au pus în bagaje încă de la plecare agoniseala de-o viaţă, hainele cele mai bune, o poză cu familia şi un borcan de orez. Cum s-au văzut pe pământ străin au rupt-o la fugă, printre lei şi tigrii, girafe şi elefanţi, sătui de regimul comunist din Coreea de Nord. Cei patru fotbalişti s-au antrenat pentru acest moment timp de 15 ani. ştiau ce au de făcut, destinaţia România. Au văzut ei la televizor când erau mici că în România e ca la Disneyland. În acest timp pe stadion, coechipierii lor jucau cu Brazilia meci la care cei patru n-au fost trecuţi nici măcar ca rezerve sau accidentaţi. Cei patru coreeni au alergat încontinuu, 90 de minute pe zi plus prelungiri. Luaţi la întrebări, oficialii nord-coreeni au declarat că aşteaptă să se termine campionatul şi pleacă şi ei. În prezent portarul Kim Myong Won a ajuns cu bine în România şi s-a angajat pe post de portar la Dinamo, intrarea din Ştefan Cel mare. Atacantul An Chol Hyok şi-a deschis un restaurant cu specific Nord Coreean în Ferentari, vinde orez prăjit şi îi învaţă pe copiii din cartier fotbal.

Da matale singur Zoom
Mijlocaşii Kim Kyong-il şi Pak Sung Hyok n-au fost atât de norocoşi, i-au prins autorităţile Moldovene când încercau să treacă fraudulos Prutul călare pe o minge de fotbal. Acum se află în arest, da oricum, e mai bine ca acasă, zic ei ! Şi îi cred pe cuvânt că le este mai bine, mai ales după meciul de ieri al naţionalei Nord Coreene cu Portugalia care s-a terminat 7-0 pentru Portugheji. Sărbătoare mare la Lisabona în timp ce la Phenian se anunţă spectacol frumos cu executii live.

luni, 21 iunie 2010

Românii le au mai lungi ca africanii

Am stat eu aşa şi m-am gândit, când o să fie gata stadionul naţional Lia Manoliu, cel mai mare şi mai tare stadion de la Decebal şi până la Traian (Băsescu) atunci va organiza şi România Campionatul Mondial de fotbal acolo, pe un singur stadion. Printre râuri de seminte şi găleţi de bere îsi vor face apariţia şi suporterii naţionalei noastre într-un mod cu totul special. Pentru că în prezent la Cupa Mondială din Africa cel mai mediatizat lucru este vuvuzeaua, cu siguranţă la campionatul mondial de fotbal din România instrumentele noastre tradiţionale vor face furori.
Dacă o trompetă din plastic a ajuns pe buzele tuturor în mai puţin de două sptămâni, de ce nu ar ajunge şi tulnicul nostru tradiţional, buciumul cum i se mai spune, instrument global? Istoricii spun că buciumul sună cu jale încă de pe vremea dacilor. Păi nu s-ar bucura şi Burebista ca “telefonul mobil” din vremea lui să ajungă cunoscut pe toată palneta?

Parcă şi văd meciul din 2034 (când o să fie campionat mondial la noi) dintre naţionala României şi cea a Africii de Sud. Ziarele virtuale titrează “Românii le au mai lungi ca africanii- Buciumul şi Vuvuzeaua- bătălia finală. Taraful din Apuseni de tulnicărese pasionate de fotbal şi obiecte muzicale de suflat ştie că lungimea contează, cea a tulnicului în special. Ele susţin că ale românilor sunt mai lungi, sunt mai tari şi fac un zgomot mult mai mare, în timp ce ale africanilor sunt din plastic, colorate urât şi subţiri, sufli în ele până îţi ies ochii din cap, se suflă greu.

Dacă vrei să te faci auzit trebuie să-l ai cât mai lung şi dintr-un lemn cât mai tare. Şi dacă până la urmă, în timpul meciului, vuvuzelele africanilor se vor auzi mai tare ca buciumurile românilor, din spatele tulnicăreselor scoatem artileria grea, un pluton de buhaie. Cu un buhai bine calibrat poţi să câştigi un război pe stadion. Hai România!

vineri, 18 iunie 2010

Hai la tricouri!

Monstrii de pe cartele s-au mutat pe tricouri. Veniti de luati un monstru!

miercuri, 16 iunie 2010

Ne-am tras emisiune la radio/TV


In fiecare miercuri de la ora 20:00 doar pe www.Radioactiv.eu. Astazi premiera, va asteptam !

Look What the Cat dragged in, a CAR


joi, 10 iunie 2010

Calu' lu Nuţu, beat mort

După 2.147 de zile de facultate petrecute în interior pentru o tâlhărie mică şi ceva crimă organizată, Nuţu Cămătaru a ieşit călare pe calul Mugurel din puşcărie. Pentru că se grăbea să ajungă cât mai repede acasă să facă şi el o baie a apăsat pedala de acceleraţie a calului pur sânge depaşind viteza legală admisă prin lege. La nici zece minute de la eliberare poliţiştii de la circulaţie l-au oprit în trafic, l-au tras pe dreapta şi i-au cerut actele calului. Aici au apărut alte nereguli. Calul nu avea rovigneta plătita, avea folie pe ochelari şi era beat mort, iar la controlul noxelor a fost descoperit un nivel mult mai mare de dioxid de carbon eliminat în atmosferă. Nuţu a încercat să dea vina pe fasolea mexicană cu care este hrănit zilnic calul, dar explicaţia nu a ţinut.
Agenţii de circulaţie au declarat: „Numitul Balint Ion zis Nuţu Cămătaru a fost depistat în jurul orelor 10:15 călărind în viteză, fără cască un animal– un cal, în speţă. Pentru că şoferul calului conducea animalul fără permis de conducere categoria ATB (Animal cu Tracţiune Bălegoasă) a fost amendat." Simplul fapt că nu consumase bauturi alcoolice l-a salvat pe Nuţu de un nou dosar penal, dar calul nu a fost la fel de norocos. Era cam trotilat, abia se ţinea pe picioare. La porţile puşcăriei era să cadă cu tot cu Nuţu, să se facă praf amandoi. Băuse doi litri de vodcă, o sticlă de JB, două navete de bere şi 5 shoturi de tequila ca să-i treacă tracul din faţa camerelor de filmat. După ce a suflat în etilotest, Calul Mugurel avea o concentraţie de 2.40 mg./l. alcool pur în aerul expirat. Fiind condus la IML, calul încăpăţânat ca un catâr a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Urla încontinuu că porumbeii sunt vinovaţi. Necheza ca turbatul că a băut cu bagabonţii ăia de porumbei toată noaptea de fericire că iese Nuţu.
Calul Mugurel riscă acum un dosar penal, suspendarea dreptului de a mai circula pe drumurile naţionale şi tractarea oricărui atelaj.

miercuri, 9 iunie 2010

Şosetu' de plastic bumbastic

Astăzi am descoperit că nu am unghiile la picioare tăiete, dar asta e altă poveste. Cum nu poate trece o zi fără să mi se întâmple ceva nasol, astăzi a fost rândul ciorapilor să mă chinuie. Deschid sertarul, şoseţii ambalaţi frumos în plastic miroseau a nou, picioarele la fel, cred. Smulg cu dinţii eticheta ca un soldat cuiul de la grenadă şi trag ciorapu pe picior. Fac un popas la o firmă de unde aveam de luat nişte cascaval şi dacă tot m-am trezit cu el în buzunar m-am gândit să-l rad. Zis şi făcut, mi-am tras ceas. Mi se pare normal ca pentru a-ţi cumpăra un ceas să aştepţi 45 de minute în magazin. Cum pula mea se face că eu am ales singurul ceas care nu era introdus în sistemul computerizat nu ştiu. A trebuit să mă învârt ca prostu peste tot până când duduia de la casa a descoperit codu in timpul asta picioarele ma frigeau. Să revenim la ciorapi. Nu mi-am dat seama c`nd i-am cumparat că sunt mai mult plastic decât cotton. Minunata combinaţie de 35 de garde de afară plus ciorapi de plastic în galoşi Adidas Superstar = picioare murate. Am rezistat cu brio pînă când am simţit că mi se exfoliază degetele. M-am descălţat ... ahhhh, ce damf, ce iz, ce miros de murături stricate în doar 3 ore. Mi-am scos şi şosetele (aici e momentul în care am descoperit ungiile netăiete) (Note to myself: De tăiat unghiuţele :P ) Trebuia să-mi cumpăr şosete urgent. Mi-a trecut prin cap să mă las la picioru gol, dar atunci chiar că trebuia să arunc galoşii după utilizarea de azi. După ce m-am aerisit oleacă la ou' piciorului am discutat problema cu o colegă de breaslă ce m-a îndrumat către un magazin local unde găsesc ciorapix, că acolo a gasit şi sora ei. Zis şi făcut. Investiţie 4 lei = două perchi de ciorapi Wanxing, 80% bumbac, 16% nylon, 4% spande (nu ştiu ce plm e asta) picior salvat. Înapoi în birou, dezlipit ciorap de plastic bumbastic de pe picior, aerisit degete şi eliminat mirosuri pestileţiale în încăpere, montat ciorap 80% cotton pe labă, altă viaţă. Şoseţi din plastic infect, imputiţi, via pungă plastic introduşi în sertar, ulterior la gunoi.
P.S. Tot nu am sters găinaţul de pe monitor !

marți, 8 iunie 2010

Porumbielu constipat

Astăzi la muncă un prieten cu aripi mi-a facut o bucurie, s-a cacat pe munca mea. Geamul a fost larg deschis toata ziua şi un porumbiel boschetar s-a gândit că ar fi indicat să-şi facă nevoile pe monitorul computerului, proprietatea firmei. Bravo bă fraiere, te-ai stricat la stomac şi ce-ai zis tu... mă cac pe monitoru lu ăsta că şi aşa e de rahat. Felicitari, data viitoare îţi las şi un pliculeţ de Smecta pe pervaz, constipatea-i să te constipi. Sau poate este un porumbel mesager, dacă acest rahat pe monitor este un mesaj? Oricum nu pot sa-l descifrez. Ştie cineva să citească în găinaţ?
Poze mai jos. Geam larg deschis
Cacat de porumbiel stricat la stomac

Close-up + zeamă scursă în monitor


luni, 7 iunie 2010

Videochat la coada vacii

Pentru că agricultura s-a demodat, iar tinerii care locuiesc în continuare prin sate nu se mai bagă la muncile câmpului, viaţa la ţară s-a schimbat. După ce au trudit ani buni pe la spanioli şi italieni, flăcăii satului s-au întors la origini, dar nu oricum, mai “dăştepţi.” S-au întors cu alte obiceiuri, cu aere de occident, cu maşini second hand cu numere străine, cu lanţuri masive de aur, cu cercei în urechi şi cu haine de băgat lumea în boală la discoteca din căminul cutural. Unii mai europenizaţi şi cu simţul afacerii în sângele de ţăran, după ce au vândut oile şi-au tras câte un calculator pe care l-au legat de internet ca să nu fugă, şi au plecat la vânătoare de fetiţe bune de coasă. Cu o investiţie minimă, două trei camere web amplasate strategic în grădină şi o vacă bălţată pe fundal a intrat în cea mai mare afacere a satului, Videochatul rural. Tinere care abia au făcut 18 ani se înghesuie la poartă să facă şi ele un ban cinstit, e mai uşor decât să sapi la porumb sau să culegi struguri, iar venitul este net superior. La cât de perveşi sunt străinii aruncă cu miile de euro să le vadă pe fetele noastre de la ţară, rumene în obrăjori, cum cosesc ele fânul în costumul evei şi cum mulg vaca în timp ce şi ele sunt mulse de Costică, tractoristul satului. Partea proastă este că s-a dus vorba în sat şi majoritatea femeilor refuză să mai muncească la câmp, toate vor la videochat. Însă, partea cea mai proastă este că tinere senzuale de 89 de ani s-au arătat interesate de proiect şi chiar doresc să presteze un “prăşit la nudul gol” pentru domnii generoşi din străinătăţuri. Pentru un câştig cît mai mare, firma doreşte să creeze două subcategorii speciale: Gerontofilia la sat şi Zoofilia pe câmp.