Când am ajuns în parcare ea era deja acolo, pusese stăpânire pe maşina mea şi pe toată parcarea de parcă ea era miezu acolo. Am încercat să-i explic frumos că ar face mai bine să plece, să ne lase în pace şi să-şi vadă de viaţa ei în altă parte, degeaba. Încet, încet am început să ne certăm, când eram pe punctul de a pleca cu maşina, n-a vrut să mă lase să ies, s-a culcat la nivelul roţilor şi nu s-a dat de acolo nici de-a dracu, am încercat să trec peste ea dar n-am reuşit. Plin de nervi m-am dat jos din maşină, am deschis portbagajul şi am scos din el o lopată. Eram în stare să-i crăp capul cu ea. Vecinii au auzit-o ţipând şi au coborat şi ei să vada ce se întâmplă, care-i treaba cu tot scandalul ăsta. Era deja prea târziu, eu sărisem pe ea cu lopata şi o loveam din toate părţile. Sărea sânge din ea şi-mi plăcea. Ce să-i fac, dacă a fost încăpăţânată şi n-a vrut să se dea de sub roţile mele, am apelat la violenţă. Deşi loviturile mele repetate de lopată îi striveau capul, ea refuza să plece. I-am zdrobit dinţii, nasul era spart şi sângera abundent iar ochii erau vineţi, dar ea rezista cu stoicism. În acest moment mi-au sărit în ajutor vecinii, care nu mai suportau să fie spectatori. Astfel, au început să-i care şi ei lovitură după lovitură. După o luptă de două ore cu pauze de ţigară şi câte un gât de ţuică pentru vecinii care-i cărau lopeţi pe spinare am realizat că nu e moartă, ci doar am rănit-o. În concluzie: Niciodată nu poţi să omori zăpada, poţi doar să o râneşti !
luni, 24 ianuarie 2011
Mutilată cu o lopată în parcare !
Când am ajuns în parcare ea era deja acolo, pusese stăpânire pe maşina mea şi pe toată parcarea de parcă ea era miezu acolo. Am încercat să-i explic frumos că ar face mai bine să plece, să ne lase în pace şi să-şi vadă de viaţa ei în altă parte, degeaba. Încet, încet am început să ne certăm, când eram pe punctul de a pleca cu maşina, n-a vrut să mă lase să ies, s-a culcat la nivelul roţilor şi nu s-a dat de acolo nici de-a dracu, am încercat să trec peste ea dar n-am reuşit. Plin de nervi m-am dat jos din maşină, am deschis portbagajul şi am scos din el o lopată. Eram în stare să-i crăp capul cu ea. Vecinii au auzit-o ţipând şi au coborat şi ei să vada ce se întâmplă, care-i treaba cu tot scandalul ăsta. Era deja prea târziu, eu sărisem pe ea cu lopata şi o loveam din toate părţile. Sărea sânge din ea şi-mi plăcea. Ce să-i fac, dacă a fost încăpăţânată şi n-a vrut să se dea de sub roţile mele, am apelat la violenţă. Deşi loviturile mele repetate de lopată îi striveau capul, ea refuza să plece. I-am zdrobit dinţii, nasul era spart şi sângera abundent iar ochii erau vineţi, dar ea rezista cu stoicism. În acest moment mi-au sărit în ajutor vecinii, care nu mai suportau să fie spectatori. Astfel, au început să-i care şi ei lovitură după lovitură. După o luptă de două ore cu pauze de ţigară şi câte un gât de ţuică pentru vecinii care-i cărau lopeţi pe spinare am realizat că nu e moartă, ci doar am rănit-o. În concluzie: Niciodată nu poţi să omori zăpada, poţi doar să o râneşti !
miercuri, 8 decembrie 2010
Ce nu are CRBL ?
Nu am nimic personal cu CRBL, doar că mă enervează la culme că nu se duce la dentist să-şi pună odată dintele ăla lipsă, da, ăla de pe partea stângă. Se tot ascunde de camerele de filmat, face poze doar din fata sau din dreapta şi râde cu mîna la gură ca să nu vedem că are ditamai gaura între dinţi. Mai nasol e că a vazut toată lumea că-i lipseşte. Pun pariu că din banii pe o singură reclamă d-asta îşi pune toţi dinţii din gură şi îi mai dau doctorii ăia şi ceva măsele la pachet. Vă rog să-i studiaţi comportamentul când apare pe la TV, este jenat de faptul că nu are dintele şi încearcă să-l ascundă. Edi, dentistul este soluţia !
marți, 7 decembrie 2010
Mi se termină cureaua !
Tragedie pantaloniană, mi se termină cureaua! Cum adică? Foarte simplu, nu mai are găuri şi culmea este că nu m-am îngrăşat. Cum este aşa ceva posibil dacă nu m-am îngrăşat? Ei bine, am crescut. Aşa se întâmplă atunci când cureaua respectivă ţi-a ţinut pantalonii pe tine timp de 15 ani aproape zilnic. Am şi alte curele dar parcă tot asta din 1995 e cea mai bună. Model Harley Davidson, piele, piele (prin repetiţia intenţionată se demonstrează calitatea produsului. Recte, nu e fake sau din vinilin). Cureaua a fost achiziţionată de pe Bulevardul Dacia, magazinul de pe colţ, prima intersecţie după rotiserie în anul 1995 când eram în clasa a 5-a. (Acum 2 ani magazinul vindea prize şi întrerupatoare, acum nu ştiu dacă mai există)
Tatăl meu a dorit să-mi cumpere această curea la început de an şcolar, nu, nu pentru a mă bate cu ea la cur ci pentru a-mi susţine o pereche de blugi, noi şi ei, dar care erau cam largi de mine la acea vreme. De menţionat că toată viaţa mea am fost un slăbănog, nici acum nu-mi găsesc pantaloni care să stea pe mine fără curea. Din păcate blugii din clasa a 5-a n-am putut să-i păstrez şi să-i port până acum pentru că mi-au crescut picioarele, dar cureaua s-a dovedit a fi destul de versatilă. N-aş vrea să greşesc dar cred că timp de 15 ani a ţinut pe mine peste 30 de perechi de pantaloni şi încă o face, doar că nu va mai putea pentru mult timp. La viaţa ei au desfăcut-o mai multe fete sau femei de diferite vârste, sub diferite pretexte, în funcţie de anii pe care i-am avut eu când m-am întâlnit cu ele.A fost cu mine în toate ţările străine şi a vazut sute de closete, copaci şi boscheţi.
Cureaua mea din '95 are la activ şi două operaţii. Când am crescut atât de mare încât am ajuns la ultima gaură a curelei i-am mai dat o gaură în plus cu surubelniţa încinsă pe ochiul aragazului. A mirosit a porc pârlit, dar a meritat, am purtat-o încă ceva ani. Şi când s-a terminat şi gaura asta i-am mai dat una. Acum din păcate nu prea mai am loc unde să-i mai dau o gaură nouă, deci... "mi se cam termină cureaua bă!" Da' cred că mă mai ţine cel puţin un an dacă nu-mi creşte burta. Pula mea, chiar trebuie să-mi caut curea nouă din piele, piele. Dacă o ţin şi pe asta tot 15 ani, în ritmul ăsta o să folosesc maxim 6 curele în viaţă, asta daca ajung la 90 de ani. Pînă atunci sper să prind 2012 cu asta !
Tatăl meu a dorit să-mi cumpere această curea la început de an şcolar, nu, nu pentru a mă bate cu ea la cur ci pentru a-mi susţine o pereche de blugi, noi şi ei, dar care erau cam largi de mine la acea vreme. De menţionat că toată viaţa mea am fost un slăbănog, nici acum nu-mi găsesc pantaloni care să stea pe mine fără curea. Din păcate blugii din clasa a 5-a n-am putut să-i păstrez şi să-i port până acum pentru că mi-au crescut picioarele, dar cureaua s-a dovedit a fi destul de versatilă. N-aş vrea să greşesc dar cred că timp de 15 ani a ţinut pe mine peste 30 de perechi de pantaloni şi încă o face, doar că nu va mai putea pentru mult timp. La viaţa ei au desfăcut-o mai multe fete sau femei de diferite vârste, sub diferite pretexte, în funcţie de anii pe care i-am avut eu când m-am întâlnit cu ele.A fost cu mine în toate ţările străine şi a vazut sute de closete, copaci şi boscheţi.
Cureaua mea din '95 are la activ şi două operaţii. Când am crescut atât de mare încât am ajuns la ultima gaură a curelei i-am mai dat o gaură în plus cu surubelniţa încinsă pe ochiul aragazului. A mirosit a porc pârlit, dar a meritat, am purtat-o încă ceva ani. Şi când s-a terminat şi gaura asta i-am mai dat una. Acum din păcate nu prea mai am loc unde să-i mai dau o gaură nouă, deci... "mi se cam termină cureaua bă!" Da' cred că mă mai ţine cel puţin un an dacă nu-mi creşte burta. Pula mea, chiar trebuie să-mi caut curea nouă din piele, piele. Dacă o ţin şi pe asta tot 15 ani, în ritmul ăsta o să folosesc maxim 6 curele în viaţă, asta daca ajung la 90 de ani. Pînă atunci sper să prind 2012 cu asta !luni, 29 noiembrie 2010
Sutiene cu balene sau balene cu sutiene?
Am o mare dilemă legată de balene, nu, nu de mamiferele în sine ci de bucăţile de sârmă care ajută ţâţele lăsate ale femeilor să stea semeţe, semicercurile oţelite care apropie ţâţele certate între ele. De ce bucăţile alea de sârma din sutiene se numesc balene? Nu ştie nimeni? Am întrebat şi femei şi bărbaţi, am căutat pe net şi degeaba. Etimologia cuvântului balenă te duce prin greacă, prin latină dar în niciun caz la ţâţele femeilor. Şi totuşi, de unde numele ăsta? A văzut cineva o balenă care purta sutien? (făra aluzie la femeile grase) 
Cine a fost dobitocul care a stat şi s-a uitat contemplativ la un sutien cu sârmă şi a zis după multe ore: Mda sârma asta se va numi balenă că aşa vreau eu !? Într-un final după multe căutări asidue am ajuns la un fel de răspuns ce se bazează mai mult pe intuiţie şi logică decât pe ceva concret. Străfundurile internetului şi paginile vechi ale dicţionarelor prăfuite au fost de folos. Dar pînă să vă explic care-i şpilu' cu balena care ţine ţâţa, citiţi următoarele titluri şi selecţii de pe net inversând balenele între ele.
“O femeie omorîtă de balenă, chiar în faţa spectatorilor îngroziţi”
“Balena ucigaşă, a prins-o şi a tras-o la fund. Conform primelor cercetări, femeia a murit înecată.”
“Loro Parque, din Tenerife a murit după ce pieptul i-a fost zdrobit de o balenă ucigaşă.”
“Masacrul balenelor din insulele Feroe”
“Balenele pot răni pielea şi pot duce la apariţia tumorilor.”
“Trebuie verificate în special cusăturile, pentru că pe acolo scapă balenele din locaşul lor şi ne pot răni.
”România are comisar pentru balene, dar nu-şi plăteşte cotizaţia"
" Am auzit că balenele pot provoca zgârieturi sau iritaţii, dar nu renunţ la ele."
“Femeile spun ca principalele criterii atunci cand cumpara un sutien sunt aspectul, firma si... existenta balenelor.”
“Nu am stiut ca balenele pot crea probleme de sanatate. Acum, ca mi-ati spus lucrul acesta, as evita sa imi mai cumpar. “
“Mii de şcoli din Japonia au introdus balena în meniul cantinelor”
Ok şi acum posibila explicaţie: Totul a plecat de la măselele balenelor. Balena cică are în loc de dinţi nişte plăci cornoase, denumite fanoane, care fanoane constituie un sistem de filtrare a hranei. Aceste plăci cornoase erau folosite în trecut pe post de ace de păr, de către femei (Nu stim care păr) De la păr au trecut la haine unde erau folosite pentru a ţine întinse gulerele la cămaşi, au intrat şi prin corsete ca într-un final să ajungă la susţinutul ţâţelor femeieşti în Ţâţarnic, cunoscut azi drept sutien.Pentru că nu dădea bine să porţi oase de cetaceu mort sub ţâţe au fost inventate “fanoanele” din sârmă sau plastic. Şi pentru că “fanon” nu a fost un cuvânt uşor de ţinut minte, mai ales în rândul gospodinelor cu ţâţe mari şi lăsate, s-a optat în mod popular, involuntar şi din gură în gură pentru termenul de balenă, care era pînă la urmă sursa de origine a obiectului.Dacă ai alte variante bagă aicişa comentariu să citim şi noi !
vineri, 26 noiembrie 2010
miercuri, 24 noiembrie 2010
Atnte pericl mare, prsti multi !
Cred ca e destul de clar mesajul, nu trebuie sa va mai explic eu nimic !duminică, 21 noiembrie 2010
S-au cunoscut la o horă electro !
Explicatie foto: Dans lasciv executat de una bucată mascul feroce în preajma unei domnişoarei cu potenţial ridicat.Scopul dansului: Cucerirea inimii, excaladarea sentimentelor, plantarea unui steag în varful relaţiei şi coborarea triumfală.
De ce să nu încerce, ar putea fi "marea" lui dragoste !
luni, 8 noiembrie 2010
Ori suntem bloggeri, ori nu mai suntem !
Am fost acolo doamnă, doi indivizi dintre noi l-am apostat cu un aparat. L-am filmat şi l-am fotografiat de mai multe ori. Noi ne-am chinuit foarte mult să facem filmarea asta, el ne-a dat de ne-a julit, doar 12 secunde, 12.000 de milisecunde, adică 12.000.000 de microsecunde, sau 12.000.000.000 de nanosecunde, adică 12.000.000.000.000 picosecunde. Şi acuma după ce l-am pozat noi, am pus mâna pe rând pe aparat, ne-am făcut şi noi poze cu el la faţă şi la chip şi le-am dat la bloggeri o perversă filmată ca pe Targu Ocna de le-am deschis asta...
Şi acuma tot ei se uită la trafic, ce înseamnă asta? Ori suntem bloggeri, ori nu mai suntem ?
duminică, 7 noiembrie 2010
Perversa ca pe internet !
Da, chiar el este, cel mai titrat şi mai vizualizat personaj din media ultimelor luni, Sorin Ţiganul, a.k.a "Perversul de pe Targu' Ocna. L-am apostat cu aparatul foto, i-am dat un sticker cu La Mosor si l-a lipit unde i-au dat de l-au julit.
sâmbătă, 6 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
