skip to main |
skip to sidebar
Pentru că benzina s-a scumpit în draci renunţi la maşină şi ajungi sa te înghesui cu poporul în mijloacele de transport în comun. Poporu’ care pute, poporu’ care ascultă manele, poporu’ nostru de autobuz, autobuzenii. După ce te-ai distrat de minune preţ de mai multe staţii într-o faună aproape extraterestră te loveşte o idee minunată, aceea de a ajunge mai repede acasă. Cobori cu gîndul că un taxi poate face treaba autobuzului cît ai zice “porneşte aparatul băi animalule.” Te uiţi atent pe stradă, scanezi parcarea de taxiuri şi îl alegi pe cel pe a cărui uşă scrie tariful cel mai mic, deşi nu este cel real, măcar te amăgeşti. Te duci la el şi ca şi cum l-ai deranja pe şofer dintr-o activitate mult mai importantă decît cea de a face un ban de pe spatele tău, îl rogi să te ducă pînă în Colentina. Cu o privire lipsită de orice interes, ba chiar cu ceva dispreţ în sprîncene face grimase în timp ce-şi împătureşte ziarul cu ştiri mondene şi îl bagă între scaune zicând:- Colentina? Hmmm, nu mergi la Gara de Nord că eu acolo am treabă?- Nu, nu merg băi nene la Gara de Nord, eu vreau să ajung acasă, în Colentina, nu aşa e logic? Eu zic unde merg, tu mă duci acolo. S-a schimbat regula?
- Nu merg în Colentina boss, pierd timpul degeaba pînă acolo pentru 10 lei amărîţi, mai mulţi bani fac dacă stau pe loc, nici măcar nu e zona mea. Dacă dai şi tu ceva la băiatu’ mai vorbim, împingi şi tu câteva sute şi poate îmi fac vînt să te arunc din mers.
Şi pleci nervos la următorul, ăsta are treabă în Militari, următorul în Berceni altu în Drumul Taberei şi tot aşa. Într-un final găseşti un cocosan cu diplomă de taximetrist, şmecher de sectoru’ 7 care se oferă să te arunce în drumul lui spre Voluntari la primul semafor din cartier pe care-l prinde pe roşu. După o călătorie cu cele mai noi hituri de la Adi şi Vali sau sHit-uri Radio ZU, fără aparat pornit şi într-un miros de odorizant auto ce-ţi perforează ochii şi îţi face ficatul să plângă, ajungi la destinaţie cu 30 de lei mai sărac. Concluzie: Mă fac taximetrist şi merg unde vrea pula mea, dixit !
Mare e grădina Facebook-ului şi în ea am dat de doi nebuni, un Sergiu şi un Costin cu care am stabilit în doar câteva minute că nu suntem făcuţi pentru a muncii, iată şi motivele:
Am lucrat ca depanator bancomate, dar nu prea ieşeau banii.
Eu m-am angajat ca fochist, dar mi-am dat seama că o ard aiurea.
Eu ca DJ, dar o cam frecam.
Și ca cizmar, dar mi-am luat tălpăşiţa
Eu am vrut să mă fac instructor de karate. Dar au fost mulţi care mi-au pus piedici.
Eu m-am băgat la o agenţie de vacanţe, dar m-au concediat.
Eu m-am făcut arbitru de tenis. Dar simţeam că stau pe loc.
M-am angajat şi la observatorul astronomic. Dar mi s-a zis că prea sunt cu capul în nori.
Eu am fost curier pe bicicletă, dar mi-au băgat colegii beţe în roate şi am plecat
Şi eu am avut probleme cu colegii din industria porno germană. Prea mâncau căcat.
M-am făcut frizer. Dar lucrurile mi s-au părut cam trase de păr.
Apoi am lucrat la cablu, dar nu am prmit semnale bune şi am schimbat postul
Am intrat la un moment dat la un cabinet veterinar. Dar se cam trăgea mâţa de coadă.
La restaurantul unde serveam aveam numai clienţi pesimişti. Mereu vedeau
partea goală a paharului.
Că tot veni vorba, la un moment dat am primit un post la fabrica de magneţi. Dar nu prea m-a atras ...
În industria berii mi-am luat prea multe capace şi am plecat
Am crezut că o să-mi dea salariu mare la fabrica de ciocolată. Dar m-au dus cu zăhărelu.
Tot la germani le-am zis să-mi mărească salariu, da' se cam futeau în cur...
Am fost în schimb plătit bine ca pilot. Dar mi-am dat seama că timpul zboară.
M-au dat afară de unde am lucrat ca vînzător că nu dădeam doi bani.
Ca tâmplar am pus piciorul în prag, prea multe capete pline cu rumeguş
La fabrica de mezeluri am lucrat aproape un an în secţia salamuri,dar se cam stricase.
Eu lucrez la niste cluburi de comedie, da' nu-s foarte serioşi oamenii.
Am crezut că sportul e soluţia şi m-am apucat de atletism. După un an am dat bir cu fugiţii.
Am lucrat şi la ZOO. Dar eram singurul care muncea. Restul stăteau cu botul pe labe.
Cineva mi-a spus că ar trebui să mă fac culturist. Dar mi se pare greu.
Aşa că m-am angajat gunioer. Dar s-a împuţit treaba repede.
Nici ca dentist nu-i grozav, toţi clienţii sunt gură-cască
Am încercat și bucătar. Dar colegii nu prea mă haleau.
Am urmat apoi un curs de machiaj. Dar nu prea am făcut faţã.
Pentru ca se plăteşte bine am încercat şi fotbalist. Dar am dat cu piciorul la tot.
Am lucrat ca taximetrist, dar simţeam că nu ajung nicăieri. (Teo)
Pentru că benzina s-a scumpit în draci renunţi la maşină şi ajungi sa te înghesui cu poporul în mijloacele de transport în comun. Poporu’ care pute, poporu’ care ascultă manele, poporu’ nostru de autobuz, autobuzenii. După ce te-ai distrat de minune preţ de mai multe staţii într-o faună aproape extraterestră te loveşte o idee minunată, aceea de a ajunge mai repede acasă. Cobori cu gîndul că un taxi poate face treaba autobuzului cît ai zice “porneşte aparatul băi animalule.” Te uiţi atent pe stradă, scanezi parcarea de taxiuri şi îl alegi pe cel pe a cărui uşă scrie tariful cel mai mic, deşi nu este cel real, măcar te amăgeşti. Te duci la el şi ca şi cum l-ai deranja pe şofer dintr-o activitate mult mai importantă decît cea de a face un ban de pe spatele tău, îl rogi să te ducă pînă în Colentina. Cu o privire lipsită de orice interes, ba chiar cu ceva dispreţ în sprîncene face grimase în timp ce-şi împătureşte ziarul cu ştiri mondene şi îl bagă între scaune zicând:
