După o idee originală marca CerSenil. Din păcate la noi în tară nu există şoferi de taxi care să te facă să te simţi bine, să fie joviali, dezinhibaţi, veseli, nu, la noi toţi angajaţii de pe maşinile galbene sunt posomoraţi, mohorîţi, încruntaţi. Când te sui în maşina lor ai senzaţia că te sui în dric, iar el este cioclul. Dar hai să nu generalizăm, poate mai există şi ceva şoferi fără griji pe cap. Trebuie să fie undeva pe străzile oraşelor un grup restrîns de şoferi de taxi care ştiu să-l facă pe client să se simtă bine pe toată durata călătoriei. Ei bine, acest grup ar trebui să-şi facă propria companie de taximetre. Pentru că toţi ceilalţi sunt taxime-trişti, acest grup ce are să se întemeieze ar trebui denumit grupul taxime-veselilor. Chiar şi numele companiei ar trebui să fie “Taxime-veselul”, iar sloganul cu care să-şi atragă clienţii să fie “Mergem, glumim, râdem, plătim!”
În sindicatul taxime-veselilor nu are voie să se înscrie niciun taximetrist decît dacă urmează un curs de “destristeţizare” cu Romică Ţociu şi Cornel Palade pentru începători. Urmează nivelul doi, trei săptămâni de curs cu Nae Lăzărescu şi Vasile Moraru, iar level trei, maximul de veselie pe care-l poate acumula un taximetrist şi care este şi pasul de trecere către taxime-vesel, este un curs de o lună în compania maestrului Doru Octavian Dumitru. După o asemenea pregătire, orice cursă cu un taximevesel va fi un regal teatral-umoristico-penibil presârat cu glumiţe de toată jena. -Nu vă supăraţi, nu merge aparatul?
-Păi cum să meargă doamnă, ce, aparatu are picioare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu