luni, 26 octombrie 2009
GPS-ul, aparatul ideal în bucătărie
Da, am GPS şi îl folosesc rar, dar şi când îl folosesc îmi vine să-l sparg. De ce? pentru că această minunată invenţie a tehnicii moderne nu este cu nimic mai bună decât un ciocan de bătut şniţele. Probabil că ciocanul de şniţele ţi-ar putea indica adresa corectă mult mai bine decât un GPS dacă este ridicat ameninţător asupra unui trecător. Să revenim, trebuia să ajung pe strada Triumfului din Bucureşti. Fără o idee exactă am decis să merg pe mîna GPS-ului. Zis şi făcut.
Adresă nouă: Bucureşti
Strada: Triumfului
Numărul: 15
De precizat că zona este pe undeva Jiului cu Bucureştii noi, la maxim 5 minute de locaţia mea de plecare.
Pornire Piaţa Presei. Marcel, vocea din GPS zice:
-Intraţi în sensul giratoriu şi părăsiţi-l la a doua!
-Bă eşti nebun? Lasă ca o iau pe Expoziţiei că aşa ajung în Bucureştii Noi, deşteptule.
-Reconfigurare traseu !
GPS-ul vroia să fac stînga, spre 1 Mai, eu am făcut dreapta şi am iesit în Griviţei
- La prima intersecţie viraţi la stînga
Poate am gresit eu şi Marcel are dreptate, hai Marcele că merg pe unde zici tu.
Ajung aproape de Gara de nord
- În 300 de metri viraţi la stînga
Strada la stînga blocată, în reabilitare, merg mai departe.
-În 50 de metri viraţi la stînga, apoi la stînga
-Nu întelegi mă Marcele că e blocată, idiotule
Ies într-un final la Victoriei
-Mergeţi înainte 1,3 kilometri
-Unde mă? Pîna la Obor?
Trec de pasajul de la Victoria ajung la Perla
-În 500 de metri încadraţi-vă pe bada a doua
Ajung la Spitalul de Urgenţă.
-Mergeţi înainte 1,5 km
-Bă eşti drogat?
Fac stînga pe Floreasca, trag pe dreapta, resetez GPS-ul.
-Mergeţi înainte 200 de metri şi întoarceţi unde aveţi posibilitatea.
-Nu mai întorc nici de-al dracu, mă duc singur în Bucureştii Noi, şi de acolo văd eu.
Ajung la Televiziune
-Intraţi în sensul giratoriu şi părăsiţi-l la a 4-a.
-N-ai să vezi, mă duc la Arcu de Trimf, boule!
-Intraţi în sensul giratoriu şi părăsiţi-l la a 5-a.
-Muie, mă duc la Piaţa presei Marceleeee şi n-ai cum să mă opreşti.
-Intraţi în sensul giratoriu şi părăsiţi-l la a 3-a.
-Ţeapă, mă duc pe Poligrafiei
Într-un final ajung pe Jiului colţ cu Bucureştii Noi.
-Viraţi la stînga.
-Adică dreapta nu?
Mai merg câteva sute de metri, întorc maşina, opresc pe dreapta resetez din nou GPS-ul, reintoduc adresa.
De data asta iau aparatu în mînă şi navighez cu deştu pă ecran pe linia verde pînă la strada Triumfului, eram chiar lînga ea !
Deci, în concluzie, GPS-ul este perfect pentru bătut şniţelele, este propteaua ideala pentru tocul geamului, cărămida de echilibrat şifonierul, ornamentul Hi-tech de pe televizor, dar în niciun caz nu este o hartă interactiva care te duce la destinaţie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Ah, ce enervant trebuie sa fie cu voce de barbat; eu pe toate pe care le-am auzit erau cu voce de femei. Si macar stiai dracu o treaba: ca poti sa o injuri de mama focului. Asa, sa il injuri pe Marcel... parca te tine putin coltu gurii.
Trimiteți un comentariu